vineri, 22 februarie 2008

“Condorul” plange….

STIMATE DOMNULE PROFESOR ,

Momente de neuitat am petrecut alaturi de dumneavoastra , sunteti cel care ne-a dat viata , care ne-a crescut ca un parinte , ne-ati inaltat pe culmi necunoscute ….si acum ne-ati lasat singuri in bataia vantului.
La fel ca un condor , acum v-ati desprins din radacini sin v-ati inaltat spre cer. Mereu aripa dumneavoastra protectoare ca a unui bland si iubitor parinte , ne-a apropiat si ne-a dat puterea de a infrunta toate greutatile vietii…
V-ati strecurat usor , usor in inimile noastre , fara ca noi san e dam seama , cand ati sadit acolo sentimente puternice de iubire , de prietenie… sentimente care au fost , sunt si vor ramane mereu in inimile noastre.
Noi stim ca dumneavoastra traiti … in minte si sufletul nostru … veti fi mereu o amintire vie , care ne va indruma sin ne va calauzi pe caile nestiute ale vietii.
Va multumim ca ne-ati oferit bucuria de a va cunoaste si de a va fi avut aproape.


CORUL "CONDORUL"

Niciun comentariu: